Floriile marchează începutul Săptămânii Patimilor, care se sfârșește după o săptămână, odată cu sărbătoarea Învierii Domnului. Duminica Floriilor marchează, an de an, intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin și de finic de mii de oameni și aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: “Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”.

Această sărbătoare este una dintre cele mai importante sărbători din an, reprezentând singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat.

Ce trebuie să faci cu ramurile de salcie, de Florii

Salcia înlocuiește de fapt ramurile de măslin și finic, care nu se găsesc în România. În această zi se ține o Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să își continue drumul.

Drept mulțumire, Fecioara Maria a dăruit sfințenie salciei. În zilele noastre, creștinii adună crenguțe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite de preoți, apoi le așază la icoane, ca să-i păzească pe toți cei din casă de boli.

Alții le prind la ușa de la intrare, să le protejeze locuința, sau își încing mijlocul cu ele, fiind convinși că astfel alungă durerile. În unele zone, sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credința că astfel vor deveni mai frumoase și se vor mărita în acel an.

Se mai pun la pomii fructiferi și la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele. Cei care cultivă cânepă caută să rupă ramuri de salcie cât mai lungi, ca să le va crește înaltă cânepa.

În primul rând, dat fiind că de Florii e dezlegare la pește, acesta nu trebuie să-ți lipsească din meniul de sărbătoare. Nu te spăla pe cap, căci vei albi înainte de vreme. Dacă este neapărat necesar, folosește numai apă sfințită sau descântată. Cel care se împărtășește de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își va pune în gând, atunci când se apropie de preot.

În Banat și în Transilvania, fetele mari pun o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate și pot fi folosite în descântece de dragoste și de sănătate.

Cum va fi vremea de Florii, așa va fi și în ziua de Paște, se spune la țară. Cine se spală azi pe cap trebuie s-o facă doar cu apă desăntată și sfințită, altfel riscă să albească precum pomii care dau în floare.

Gospodinele coc plăcinte pe care le dau de pomană săracilor. Azi înfloresc urzicile, dar fără a fi bune de mâncat, semnificând și apropierea sfârșitului postului Paștelui. De aceea, sărbătoarea de Florii se mai numește și “Nunta urzicilor”.

Sărbătoarea Floriilor, ziua numelui pentru toți cei botezați după flori, are rădăcini adânci în istorie. Pe vremea romanilor era dedicată Zeiței Flora. Ulterior, creștinii au transformat-o în ziua de debut a pregătirilor pentru Învierea Domnului, legând-o de intrarea Domnului în Ierusalim.

Fetele care vor să-și întâlnească sufletul pereche trebuie să fiarbă busuioc în apă la miezul nopții și să se spele pe cap cu ea, apoi să o toarne la rădăcina unui copac înflorit, înainte de răsărit.

Este bine ca în această zi să se aerisească hainele, să se primenească obiectele din casă, iar fetele să-și scoată zestrea afară în soare pentru a-și atrage ursitul.

Fetele mari din Banat și Transilvania pun o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate și folosite ca talismane pentru dragoste și sănătate.