Pe 21 mai, creștinii ortodocși și catolici îi prăznuiesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, o sărbătoare de mare însemnătate în calendarul bisericesc. De numele celor doi sfinți se leagă oficializarea creștinismului în Imperiul Roman, iar în tradiția românească, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri, credințe și restricții.

Potrivit statisticilor, aproximativ 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica de Sfinții Constantin și Elena.

Sărbătoare cu rădăcini în credință și în calendarul popular

Această zi marchează amintirea împăratului Constantin cel Mare și a mamei sale, Elena Augusta. Constantin a emis în anul 313 Edictul de la Milano, prin care creștinismul a devenit religie recunoscută oficial, iar Sfânta Elena este cunoscută pentru evlavia sa, fiind considerată cea care a găsit Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

În tradiția populară, sărbătoarea poartă numele de Constantin Graur sau Constantinul Puilor, zi în care păsările de pădure își învață puii să zboare. Totodată, oamenii țin această zi pentru a-și proteja puii din gospodărie de atacurile uliilor.

Creștinii respectă anumite îndrumări și evită munca, considerând că orice lucrare agricolă sau treabă în gospodărie poate atrage pagube. În unele regiuni, aceasta este ultima zi în care se seamănă porumb, ovăz sau mei, în credința că recolta pusă după această dată nu va mai rodi.

De asemenea, viticultorii respectă această zi cu strictețe, temându-se că, dacă lucrează, graurii le vor distruge viile.

Femeile afumă casele cu tămâie și stropesc cu aghiazmă colțurile pentru a alunga duhurile rele. Tot astăzi, țăranii aleg baciul și paznicul turmelor, iar pentru protecția animalelor, aprind un foc mare și le trec printre flăcări.

Superstiții și gesturi pentru noroc și armonie

Tradiția spune că nu este bine să renunți la o prietenie sau să divorțezi pe 21 mai, altfel riști ghinion pe plan financiar sau sentimental. De asemenea, nu se aprinde focul, întrucât „cine arde azi o creangă își arde norocul pentru tot restul anului”.

Simbolul zilei este bujorul, floare care aduce armonie în familie. Pentru liniște în cămin, se recomandă să fie aduși în casă cel puțin trei bujori îmbobociți. Un membru al familiei trebuie să meargă la biserică cu trei bujori sau flori de lămâiță, dulciuri de casă și pâine, ca semn de mulțumire și binecuvântare.

Pentru a feri gospodăria de farmece și pentru a proteja laptele de furatul de către vrăjitoare, oamenii se adună în jurul unui vas cu lapte și lovesc în vase cu linguri noi din lemn, rostind strigături menite să alunge spiritele rele.

Sfânta Elena, cunoscută pentru pietatea sa, a efectuat un pelerinaj în Țara Sfântă, unde, potrivit tradiției, a descoperit crucea Mântuitorului. Se spune că, în timp ce un mort era atins de una dintre cele trei cruci găsite pe o colină, acesta a înviat – semn că era Crucea lui Hristos. Descoperirea a fost confirmată de episcopul Macarie I al Ierusalimului, care, pe 14 septembrie 326, a ridicat crucea în fața credincioșilor – zi devenită ulterior sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci.

Elena este considerată ocrotitoarea arheologilor, iar numele său se traduce prin „făclie” sau „strălucirea soarelui”. Ea a ctitorit importante biserici în Betleem, Nazaret și la Ierusalim. Moaștele sale se păstrează la Muzeul Vaticanului.