Curtea Constituțională a României a amânat pentru luni, începând cu ora 10:00, dezbaterile asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) cu privire la noul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Este a doua amânare în acest dosar, ultima fiind decisă duminică, din cauza lipsei de cvorum, după ce o parte dintre judecători au părăsit sala de ședință și nu au mai revenit, informează StirileProTV.

Noul proiect de lege adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani, precum și plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Actul normativ a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii și procurorii au solicitat menținerea unui nivel al pensiei apropiat de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a susținut constant plafonarea acesteia la 70% din venitul net, argumentând necesitatea unei reforme sustenabile.

Primul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională în data de 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte. CCR a reținut atunci că Guvernul nu a solicitat, în termenul legal, avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

La începutul lunii decembrie, judecătorii Înaltei Curți au decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale și în cazul noului proiect de lege.

Magistrații contestă reforma

În acest context, magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor de serviciu. Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.

Potrivit unui comunicat al Înaltei Curți, legea ar discrimina magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, ar încălca independența justiției, ar elimina de facto pensia de serviciu și nu ar respecta standardele stabilite prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. De asemenea, sunt invocate utilizarea unor termeni neclari, existența unor lacune normative și nerespectarea caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.

„Legea anulează de facto pensiile de serviciu, reducând până la anulare acest drept pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare și făcând ca, pentru generațiile viitoare, pensia să devină inferioară celei din sistemul public”, arată ICCJ.

Magistrații susțin și că actul normativ creează un regim juridic discriminatoriu, în condițiile în care impactul bugetar al pensiilor magistraților este redus în raport cu alte categorii. Potrivit datelor prezentate de ICCJ, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică, în timp ce magistrații și celelalte categorii reprezintă puțin peste 10.000 de persoane.

În acest context, bugetul necesar pentru plata tuturor pensiilor de serviciu, altele decât cele din sistemul de apărare și ordine publică, a fost de 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare au depășit, în 2024, 14 miliarde de lei. ICCJ apreciază că expunerea de motive a proiectului este „mai degrabă un instrument de comunicare publică decât o fundamentare riguroasă a necesității modificării cadrului legal”.

Curtea Constituțională urmează să reia dezbaterile luni, urmând să decidă dacă noul proiect privind pensiile magistraților respectă sau nu prevederile Constituției.