Pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului, sărbătoare care încheie ciclul marilor praznice de iarnă. Potrivit tradiției populare, cine nu este vesel în această zi va fi trist tot restul anului.

Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului este așezat imediat după Bobotează, conform rânduielii bisericești potrivit căreia, după marile sărbători împărătești, sunt cinstite și persoanele care au avut un rol esențial în evenimentele mântuitoare.

Viața și misiunea Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul a fost fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, nașterea sa fiind vestită de Arhanghelul Gavriil. Din tinerețe, acesta a ales o viață ascetică, retrăgându-se în deșertul Bethabara, unde s-a dedicat rugăciunii și meditației.

În anul 26, Sfântul Ioan a început să propovăduiască pocăința și să boteze, vestind venirea lui Mesia, motiv pentru care este numit Înaintemergătorul Domnului. Momentul central al activității sale îl reprezintă botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, când Duhul Sfânt s-a arătat în chip de porumbel, confirmând împlinirea profeției.

Predicile sale, cu un pronunțat caracter moral și social, au condamnat nedreptatea, ipocrizia și decăderea morală, fapt care i-a atras ostilitatea conducătorilor vremii. Sfântul Ioan l-a acuzat pe Irod Antipa de incest, iar pentru această îndrăzneală a fost întemnițat și decapitat, la cererea Irodiadei și a fiicei sale, Salomeea.

Biserica Creștină îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Botezătorul în mai multe zile ale anului: zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul său (7 ianuarie) și moartea martirică (29 august).

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion

Tradiția populară spune că, în dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă mare, pentru a fi feriți de boli și necazuri pe parcursul anului. Sfântul Ioan este considerat protectorul pruncilor și ajutător în momentele de mare cumpănă.

Ziua de 7 ianuarie este una a bucuriei și a petrecerii. Se spune că cine nu se veselește în această zi va fi trist tot anul. Totuși, tradiția recomandă evitarea vinului roșu, care amintește de martiriul Sfântului Ioan, fiind preferat vinul alb, sfințit la biserică.

De Sfântul Ion nu se stinge candela, aceasta fiind simbol al bunăstării și al liniștii în familie. De asemenea, nu se taie nimic cu cuțitul, alimentele se rup cu mâna, nu se consumă fructe sau legume „în cruce”, precum pepenele sau usturoiul, iar mătura nu se folosește, pentru a nu tulbura liniștea celor adormiți.

În unele zone ale țării se păstrează obiceiul „Iordănelii”. Tineri care au primit agheasmă de la preot în ajunul sărbătorii merg la biserică și stropesc oamenii care ies de la slujbă, urându-le sănătate și belșug. Cei „iordăniți” îi răsplătesc pe urători cu bani, iar seara aceștia se adună la petrecere.

Potrivit credinței populare, după Sfântul Ioan „se botează gerul”, adică frigul începe să se domolească, iar vremea se îndreaptă treptat spre primăvară.