Reducerea numărului de clase de a IX-a în anul școlar 2026–2027 ar putea avea un efect direct asupra mediilor de admitere la liceele de top, avertizează specialiștii în educație. Scăderea numărului de locuri disponibile este de natură să intensifice competiția între candidați, în special în cazul colegiilor naționale și al liceelor cu rezultate foarte bune, notează EVZ.ro.

Ministerul Educației susține, însă, că planul de școlarizare nu reprezintă o decizie administrativă de restrângere, ci reflectă strict evoluția demografică și numărul de elevi aflați deja în sistemul de învățământ. Proiecțiile sunt realizate pe baza efectivelor existente, în special ale elevilor care se află în prezent în clasa a VI-a și care vor ajunge la admiterea în liceu peste trei ani.

„Noi croim un plan de şcolarizare pe un număr de elevi pe care îi avem înscrişi în clasa a VI-a. Dacă într-o comunitate ai 200 de elevi şi faci clase de 25 de elevi, înseamnă opt clase. Dacă anul viitor ai 100 de elevi, vei face patru clase. Cel mai simplu e să zici: ni s-au tăiat patru clase. În realitate, lucrurile stau puţin diferit”, a explicat Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit acestuia, generațiile actuale de gimnaziu sunt mai mici din punct de vedere numeric, pe fondul scăderii natalității din anumite perioade. „Avem din start un număr de elevi mai mic, ceea ce înseamnă un număr de clase mai mic. La clasa a VI-a probabil se întâmplă ceva legat de natalitate, perioada 2011 a fost mai specială”, a mai precizat Sorin Ion.

Chiar dacă decizia este justificată demografic, efectele vor fi resimțite de elevi și părinți. Mai puține clase înseamnă automat mai puține locuri, în special pe filiera teoretică, unde cererea depășește constant oferta. În acest context, mediile de admitere la liceele de elită ar putea crește, nu neapărat ca urmare a unui nivel mai ridicat al absolvenților de gimnaziu, ci din cauza presiunii concurențiale.

La această situație se adaugă și decizia Ministerului Educației de a majora numărul maxim de elevi într-o clasă, de la 26 la 28, în special la profilurile teoretice, măsură care contribuie suplimentar la reducerea numărului total de clase.

Temerile privind eventuale concedieri în rândul cadrelor didactice sunt respinse de oficialii ministerului. Potrivit secretarului de stat, diminuarea numărului de clase nu se traduce automat printr-o reducere proporțională a normelor didactice.

„Nu înseamnă că dacă scad 500 de clase dispar 750 de norme şi pleacă oamenii acasă. Nu aşa se aplică matematica atunci când vorbim de personal. Într-un liceu pot dispărea două ore de română sau patru ore de matematică pe întreg liceul, iar situaţiile se reglează prin completări de normă şi prin redistribuiri”, a explicat Sorin Ion.

Reducerea claselor de a IX-a are loc în paralel cu reforma liceelor tehnologice, care va intra în vigoare din toamnă. Potrivit Ministerului Educației, școala profesională va fi integrată în liceul tehnologic, iar traseele educaționale vor deveni mai flexibile.

„Elevul intră în clasa a IX-a la un liceu tehnologic, după primii trei ani are două posibilităţi: să iasă în piaţa muncii cu nivel 3 sau să continue încă un an, cu nivel de calificare 4, bacalaureat şi posibilitatea continuării studiilor”, a mai declarat secretarul de stat.

Specialiștii în educație avertizează, totodată, că o competiție mai dură riscă să afecteze în special elevii din medii dezavantajate, care au acces limitat la meditații și programe de pregătire suplimentară. În lipsa unor politici de sprijin coerente, creșterea mediilor de admitere ar putea accentua inegalitățile de acces la liceele cu performanțe ridicate.

Planul final de școlarizare pentru anul 2026–2027 urmează să fie stabilit după consultări cu inspectoratele școlare, pe baza datelor demografice și a capacității unităților de învățământ.