Fiecare cetățean al României ar „moșteni" o datorie publică de aproape 60.000 de lei, potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, care analizează situația de la finalul anului 2024.

Documentul arată că datoria publică raportată la populație a ajuns la 59.271 lei pe locuitor, echivalentul a aproximativ 11.643 de euro, reprezentând un nivel record și o creștere de circa 40% față de finalul anului 2022, informează RomâniaTV.

Raportul de audit financiar privind contul general al datoriei publice, întocmit de Ministerul Finanțelor pentru anul 2024, indică faptul că ritmul de creștere al datoriei a depășit avansul economiei.

Potrivit Curții de Conturi a României, în intervalul 2022–2024, datoria publică a crescut cu 37,2%, în timp ce produsul intern brut a avansat cu 26,7%, ceea ce semnalează o creștere a riscului de solvabilitate.

Raportul evidențiază și legătura directă dintre datoria publică și deficitul bugetar. În perioada analizată, deficitul a urcat de la 175,9 miliarde lei în 2022 la 216,9 miliarde lei în 2023 și la 274,2 miliarde lei în 2024.

Astfel, România se află pentru al patrulea an consecutiv în procedura de deficit excesiv.

Specialiștii estimează că, dacă tendința actuală continuă, datoria publică raportată la fiecare locuitor ar putea ajunge spre sau chiar peste 70.000 de lei până la finalul anului 2026.

Raportul mai semnalează probleme privind utilizarea împrumuturilor externe contractate de stat. În perioada 2022–2024, România a gestionat peste 80 de împrumuturi externe, în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro, în principal de la instituții financiare internaționale și Uniunea Europeană.

Potrivit documentului, unele sume au fost contractate, dar folosite într-o proporție redusă. De exemplu, dintr-un împrumut de 250 de milioane de euro contractat în 2021 pentru reforma sistemului sanitar și modernizarea școlilor, până la finalul lui 2024 au fost utilizați doar 18,4 milioane de euro.

În același timp, statul a plătit 2,4 milioane de euro sub formă de dobânzi și comisioane pentru disponibilitatea acestor fonduri.

Concluzia raportului este că proiecte importante întârzie, iar costurile aferente creditelor continuă să fie suportate din bani publici.