Creștinii ortodocși sărbătoresc sâmbătă, 21 noiembrie, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, primul mare praznic din Postul Crăciunului. Cunoscută în popor drept Vovidenia sau Ovidenia, sărbătoarea aduce dezlegare la pește.
Potrivit tradiției Bisericii, praznicul amintește de ziua în care Fecioara Maria, la trei ani, a fost adusă de părinții săi, Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim. Ziua e dedicată rugăciunii și cinstirii Maicii Domnului.
În calendarul popular, Vovidenia e sărbătoarea luminii: a candelei, a lumânării, a focului și a soarelui. Etnografii au legat obiceiurile acestei zile de ocrotirea familiei, de pomenirea morților și de apropierea iernii.
Una dintre cele mai răspândite tradiții este împărțirea de alimente și lumânări pentru cei morți, mai ales pentru cei înecați sau pentru cei care au murit fără lumânare. În unele sate se dau de pomană pește, colaci și fructe, iar în nordul țării, plăcinte cu dovleac.
Oamenii credeau că în noaptea de Vovidenie se deschid cerurile, iar cei cu sufletul curat pot înțelege graiul animalelor. Ca să-și apere casa de spiritele rele, ungeau ușile și ferestrele cu usturoi.
Fetele nemăritate își căutau ursitul: la lumina unei lumânări, chipul viitorului soț li s-ar fi arătat în apa fântânii.
Vremea din această zi era citită ca semn pentru iarnă și pentru recolta anului următor. Soarele prevestea o vară secetoasă, iar ninsoarea, în unele locuri, o iarnă grea.
În ziua de Vovidenie nu se lucra în gospodărie, oamenii se împăcau cu cei apropiați și îi ajutau pe cei săraci. Obiceiurile și interdicțiile diferă de la un loc la altul și nu sunt reguli ale Bisericii.