Fondul Monetar Internațional (FMI) a propus un set de măsuri fiscale ample pentru România, menite să reducă semnificativ deficitul bugetar, care se apropie de 8% din PIB în 2024. Recomandările, parte a unui pachet de asistență tehnică solicitat de Ministerul Finanțelor, vizează majorări de taxe, restructurarea sistemului de impozitare a muncii și revizuirea impozitelor pe consum și proprietate, notează EVZ.ro.
Majorări propuse de TVA, accize și impozite pe dividende
Printre cele mai importante măsuri recomandate se numără:
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 20% în 2025, cu perspectiva unei majorări ulterioare la 21%;
- Uniformizarea cotelor reduse de TVA, menținând excepții doar pentru alimentele de bază;
- Majorarea accizelor pentru produse din tutun și alcool, în funcție de inflație, și unificarea accizelor pentru vinuri;
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
Revenirea la impozitarea progresivă: două cote pe venit
FMI propune renunțarea la cota unică de 10% pentru impozitul pe venit, sugerând introducerea unui sistem cu două cote:
- 15% pentru majoritatea veniturilor;
- 25% pentru veniturile mari (percentila 90).
În paralel, se recomandă reducerea semnificativă sau chiar eliminarea contribuției la asigurările de sănătate, ca mijloc de reducere a poverii fiscale pentru contribuabilii cu venituri mici și medii.
Impozit pe pensii și scăderea pragului pentru microîntreprinderi
Un alt punct sensibil în raportul FMI îl reprezintă propunerea ca veniturile din pensii să fie impozitate, iar contribuțiile la sistemul de pensii să nu mai fie deductibile. De asemenea, se recomandă:
- scăderea plafonului de eligibilitate pentru regimul fiscal al microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 88.500 de euro;
- comasarea impozitului pe clădiri și terenuri într-un singur impozit, cu eliminarea unor scutiri și acordarea de facilități doar pentru grupurile vulnerabile;
- eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări și înlocuirea scutirii pentru profitul reinvestit cu un credit fiscal de maximum 50% pentru investițiile eligibile.
Obiectivul: deficit bugetar sub 3% din PIB până în 2031
Toate aceste măsuri urmăresc reducerea semnificativă a deficitului bugetar, în conformitate cu angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene. Guvernul de la București s-a angajat să crească veniturile fiscale cu cel puțin 1,1% din PIB până în 2025.
FMI subliniază că România are una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană, ceea ce lasă un spațiu larg pentru reforme structurale menite să crească veniturile statului fără a compromite competitivitatea economică.
Critici indirecte la adresa guvernelor Ciolacu și Ciucă
Raportul FMI nu face referiri explicite la actuala coaliție de guvernare, dar recomandările sunt formulate în contextul dezechilibrelor bugetare majore acumulate în mandatele conduse de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Prin acest pachet de reforme, Fondul transmite un semnal clar: politicile fiscale relaxate din ultimii ani trebuie corectate prin măsuri ferme, chiar dacă acestea sunt nepopulare.
FMI atrage atenția că impozitarea muncii este excesivă pentru veniturile mici, ceea ce descurajează angajarea legală și reduce atractivitatea muncii în sectorul formal. În plus, deficitul structural al sistemului de pensii este accentuat de tratamentul fiscal actual, ceea ce impune schimbări de fond în arhitectura fiscală a statului român.
