Viitorul Guvern al României ar putea introduce o taxă universală pe toate plățile efectuate în țară, o idee susținută de mediul de afaceri în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni privind echilibrarea bugetară, potrivit unei analize publicate de Profit.ro.

Noua taxă ar fi „infimă” pentru fiecare tranzacție individuală, însă ar urma să se aplice pe întreaga mișcare de bani din economie – atât plăți de mare valoare, cât și plăți de retail –, ceea ce ar putea genera venituri de până la 50 de miliarde de lei anual pentru bugetul de stat. În viziunea susținătorilor măsurii, o astfel de contribuție ar fi extrem de greu de evitat, ușor de colectat și s-ar distribui echitabil între toți participanții la economie, fără a afecta direct doar anumite categorii sociale sau sectoare.

Potrivit sursei citate, taxa ar urma să fie colectată automat la fiecare tranzacție, sistemul bancar și alți procesatori de plăți urmând să acționeze ca agenți de reținere (similar reținerii impozitului la sursă sau comisioanelor bancare actuale). Măsura ar valorifica infrastructura deja existentă pentru plăți electronice, internet banking, plăți mobile și identitate digitală.

Context favorabil: digitalizare și volume mari de tranzacții

Argumentul principal al inițiatorilor este că momentul este oportun datorită gradului ridicat de digitalizare. „Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce înseamnă că mecanismele de colectare automată sunt deja funcționale la scară largă”, se arată în propunere.

În sprijinul ideii sunt invocate datele recente privind volumele tranzacționate în sistemul bancar românesc: în 2023, ReGIS – sistemul național de plăți de mare valoare al BNR – a procesat peste 25.000 de miliarde lei, echivalentul a 5.000 de miliarde de euro, în timp ce plățile cu cardul au depășit 483 de miliarde lei în 2022. Alte sisteme de plată, precum transferurile IBAN, plățile de utilități sau ordinele de plată, adaugă alte trilioane de lei în tranzacții.

Deși ideea promite o colectare bugetară eficientă și automatizată, ea ar putea stârni dezbateri aprinse în rândul contribuabililor, mediului bancar și al societății civile, în special din perspectiva riscurilor de dublă impozitare sau de afectare a activităților economice prin creșterea costurilor tranzacționale.

Până la acest moment, măsura rămâne la stadiul de propunere, urmând ca noul executiv să decidă dacă o va include în pachetul de politici fiscale pentru anii următori.