Duminică, 8 iunie 2025, creștinii ortodocși din România sărbătoresc Rusaliile, cunoscute și ca Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea. Această sărbătoare marchează 50 de zile de la Învierea Domnului și este considerată momentul întemeierii Bisericii Creștine.

Potrivit Noului Testament, în cea de-a 50-a zi de la Paște, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Apostolilor în timpul rugăciunii, oferindu-le „darul limbilor”, adică abilitatea de a vorbi în limbi străine. Acest eveniment, descris în Faptele Apostolilor (capitolul 2), a marcat începutul misiunii publice a ucenicilor și, totodată, nașterea comunității creștine.

Rusaliile reprezintă, din perspectivă creștină, momentul în care Duhul Sfânt coboară asupra ucenicilor și, prin extensie, asupra Bisericii. Din acest motiv, sărbătoarea este numită și „Ziua de naștere a Bisericii”, fiind una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Cuvântul „Rusalii” provine din latinescul Rosalia, o sărbătoare a trandafirilor, dar în creștinismul ortodox, denumirea oficială este „Pogorârea Sfântului Duh”.

Tradiții și obiceiuri

Cu ocazia Rusaliilor, credincioșii români respectă numeroase tradiții transmise din generație în generație:

• Sfințirea ramurilor de tei, nuc, plop sau stejar – Acestea sunt aduse la biserică și păstrate apoi la icoane, fiind considerate protectoare împotriva duhurilor rele și a bolilor. Ramurile de tei, în mod special, sunt folosite mai târziu în an pentru a alunga furtunile și grindina.
• Pomenirea morților – Se oferă de pomană vase împodobite cu flori, pline cu apă, vin sau lapte. De asemenea, se curăță și se împodobesc mormintele, iar la slujbele religioase se aprind lumânări pentru sufletele celor plecați dintre cei vii.
• Rugăciunea către Duhul Sfânt – În această zi, se rostește o rugăciune specială, considerată aducătoare de binecuvântare, sănătate și liniște sufletească. Una dintre cele mai cunoscute este:

„Împărate Ceresc, Preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi [...] Treime Sfântă, slavă Ţie!”

• Pace și armonie – Este o zi în care certurile sunt strict evitate. Se spune că cine se ceartă de Rusalii sau de Lunea Sfântului Duh va avea parte de neînțelegeri tot anul.
• „Udatul nevestelor” – În unele zone rurale, femeile sunt stropite cu apă sau parfum, obicei considerat a le aduce sănătate și frumusețe pentru tot anul.

Superstiții și interdicții

Credințele populare asociate Rusaliilor reflectă o îmbinare între spiritualitatea creștină și tradițiile precreștine:

• Nu este bine să se lucreze, să se spele sau să se culeagă plante de leac – acestea își pierd puterea timp de nouă săptămâni după Rusalii.
• Este interzis mersul la câmp, scăldatul sau plimbările în pădure – locuri unde, potrivit tradiției, ar bântui ielele, ființe malefice numite în popor și „Rusalii”.
• Dormitul sub pomi sau aducerea apei de la fântână noaptea atrag spiritele rele.

A doua zi de Rusalii

Lunea de după Rusalii, pe 9 iunie 2025, este dedicată în calendarul ortodox prăznuirii Sfântului Duh. În România, această zi este și sărbătoare legală, fiind marcată de slujbe religioase și reuniuni de familie.

În concluzie, Rusaliile reprezintă una dintre cele mai vechi și încărcate de semnificație sărbători ale creștinătății. Prin pogorârea Sfântului Duh, Biserica primește binecuvântarea divină, iar credincioșii sunt chemați la rugăciune, pace și comuniune spirituală.