În a doua zi de Paște, cunoscută drept Lunea Albă, credincioșii ortodocși respectă o serie de tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație.

Potrivit tradiției, în această zi se deschid porțile Raiului și ale iertării, iar cei care mor sunt considerați binecuvântați, fiind primiți direct în Rai.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este „umblarea cu pască”, care presupune vizitarea rudelor, a nașilor sau a apropiaților pentru a vesti Învierea Domnului. Finii duc nașilor pască, ouă roșii și cozonac, în semn de respect și bucurie.

Tot în Lunea Albă are loc și obiceiul stropirii fetelor nemăritate. În unele zone, acestea sunt stropite cu apă sau parfum de către feciori, un gest considerat aducător de noroc și sănătate.

Credincioșii obișnuiesc, de asemenea, să stropească locuințele cu agheazmă și să ofere celor apropiați din bucatele pregătite de Paște.

Lunea Albă face parte din Săptămâna Luminată, perioadă despre care se spune că aduce binecuvântare și noroc. Tradiția populară afirmă că cei care se nasc în această săptămână vor avea parte de o viață norocoasă, iar spiritele celor adormiți revin simbolic printre cei vii.

Ce este interzis în Lunea Albă

În această zi nu se lucrează la câmp sau în gospodărie, fiind considerat un moment dedicat odihnei și bucuriei. Se spune că cei care muncesc vor avea parte de ghinion.

De asemenea, nu este permis spălatul rufelor, cusutul sau alte activități casnice complexe.

Totodată, nu se ține post și nu se fac pomeni pentru cei adormiți, acestea fiind reluate după Duminica Tomii. În plus, tradiția interzice îngenuncherea în biserică sau acasă până la Rusalii, deoarece perioada este una de sărbătoare și bucurie.