În nordul Moldovei, județul Botoșani ascunde o adevărată comoară naturală: izvoare de ape sulfuroase cu proprietăți terapeutice remarcabile, dar care rămân nevalorificate. Descoperite în localitățile Hlipiceni și Rădăuți Prut, aceste ape sunt cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătății, în special în tratarea afecțiunilor articulare, musculare și reumatice, notează Adevărul.

Povestea izvorului de la Hlipiceni începe în anul 1946, când geologii au forat în zonă în căutarea petrolului, atrași de mirosul aparte al apei din pâraie. Deși petrolul nu a fost găsit, la o adâncime de peste 200 de metri a fost descoperit un izvor de apă sulfuroasă. Acesta a fost adus la suprafață printr-o țeavă metalică, în perioada comunistă, și a rămas o atracție pentru localnici. În contact cu aerul, apa dă naștere unui fenomen impresionant, cunoscut sub numele de „foc viu”.

Locuitorii comunei Hlipiceni folosesc apa pentru băi medicinale improvizate, în scopul alinării durerilor provocate de reumatism sau artrită. Mai mult, oameni din județele învecinate, precum Iași și Suceava, vin special pentru a se aproviziona cu apa „miraculoasă”. Analizele efectuate la Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie din București au confirmat concentrația ridicată de sulf și alte substanțe benefice pentru sănătate, recomandând apa pentru baze de tratament.

O altă sursă de apă sulfuroasă se află la Rădăuți Prut, în extremitatea nordică a județului, unde în perioada comunistă au fost identificate izvoare la o adâncime de 140 de metri. Acestea sunt bogate în sulf și magneziu, având aceleași proprietăți terapeutice, dar au rămas în continuare nevalorificate.

În ciuda acestui potențial natural extraordinar, izvorul de la Hlipiceni curge liber pe câmp, revărsându-se în râul Jijia, iar izvoarele de la Rădăuți Prut sunt uitate în adâncuri. Autoritățile locale din Hlipiceni susțin că au nevoie de un parteneriat public-privat pentru a putea exploata aceste resurse și a dezvolta o bază de tratament care ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea economică și turistică a regiunii.

În prezent, județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din România, continuă să își neglijeze „aurul alb” ascuns în adâncurile sale, în timp ce localnicii își duc traiul în sărăcie, deasupra unor izvoare cu un potențial economic și medical de excepție.

Foto: Andrioaie Dumitru